Pro Youththe way to excellence

 
Obiective principale ale Pro Youth

1.    Definirea clară a rolului si statututului tineretului in societate, a responsabilitatilor tineretului fata de societate si a societatii fata de tineret
2.    Promovarea implicarii active a tineretului in societata civila si in actele decizionale ce tin de tineret
3.    Dezvoltarea unui sistem de beneficii culturale, educationale, profesionale si economice pentru tineri
4.    Stimularea voluntariatului in randul tinerilor

Obiective secundare:
1.    identificarea periodica a nevoilor si aspitariilor tineretului in scopul asigurarii de sanse real, egale, fara discriminari, legate de rasa, religie sau sex
2.    evaluarea periodica a politicilor de tineret din Romania in raport cu politicile de tineret adoptate la nivel international
3.    facilitarea accesului la informatie pentru tineri, precum si o informare corecta si echidistanta a tinerilor
4.    imbunatatilrea relatiei dintre autoritatile locale si nationale aferente tineretului si tineri

Obiective tertiare:
1.    promovarea structurilor, srviciilor si programelor de tineret
2.    stimularea participarii tinerilor la viata comunitatii
3.    apararea drepturilor omului si in special a tinerilor
4.    apararea si promovarea intereselor studentilor ca segment distinct

Nivelul minim istoric de încredere al tinerilor în Guvern şi Parlament a fost atins!
MEC, MAE si Presedintia n-au dezamăgit!

 Asociaţia Pro-Youth semnalează atingerea unui minim istoric al nivelului de încrede al tinerilor  în guvern, parlament şi partide politice! Principala cauză a acestui fenomen Pro Youth o vede în existenţa aranjamentelor din ce în ce mai evidente şi a promovării unor grupuri de interese în detrimentul tinerilor din România!

„Faţă de anii precedenţi s-a deteriorat mai ales încrederea în Parlament şi Guvern. Guvernul se menţine la nivelul de încredere înregistrat anul trecut. Mulţumirea faţă de viaţa politică s-a menţinut constant în ultimi zece ani, iar în ultimul an a scăzut surprinzător aproape la jumătate (1,6). Guvernele au înregistrat scăderea cea mai semnificativă, de la 10,4% în 1998,  5,7 % în 2005 la 2,8 în 2006. Din punct de vedere al încrederii în ele, parlamentul a înregistrat în perioada 1996 -2001 o scădere de la 9.6% la 5.6% în 2005 iar în 2006 la  3,%.  Observăm cum în ultimul an,  încrederea în parlament şi guvern a scăzut la jumătate! Este dramatic dar adevărat!  Doar 1,6% dintre tineri au încredere în parlament, doar 2,8% au încredere în guvern şi doar 3% dintre tineri au încredere în parlament !”

 

Datele de mai sus le-am furnizat în speranţa că MECT (ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului), MAE (Ministerul Afacerilor Externe) si Presedintia vor intelege ca sunt pe un drum greşit!

Asociaţia Pro-Youth ce a desfăşurat ample proiecte în domeniul politicilor de tineret, se simte nevoită sa ia atitudine vizavi de pasivitatea celor doi miniştri si a Presedintelui!

Actualmente are loc un concurs jurizat pentru delegarea Tinerilor Români la ONU. Acest concurs este realizat de catre o  veche prietena a MAE, o organizatie numita ORICUM (asociatie sau fundatie nu este, poate doar un SRL), si are in juriu delegati ai MAE si Presedintiei. Cu toate că afirmăm că trăim într-o societate democratică, MECT nu a fost în stare să ofere un cadru organizat pentru Delegarea Reprezentantului Tinerilor la ONU, iar MAE si Presedintia Romaniei nu emit nicio poziţie oficială vizavi de folosirea numelui lor în acest demers! Mai mult, aceste doua institutii si-au asumat atributii in delegarea reprezentantul tinerilor din Romania la Organizatia Natiunilor Unite.

Dorim pe aceasta cale sa solicitam MECT, MAE si Presedintiei sa ia o pozitie oficiala fata de concursul organizat de catre ORICUM. Mai mult, dorim sa le aminitim celor doua institutii ca, potrivit recomandarilor ONU, tinerii trebuie sa fie cei care isi deleaga reprezentantii in mod democratic si ca rolul autoritatilor statului, este doar acela de a incuraja demersul oferind un cadru legal pentru desfasurarea lui.

In momentul de fata, situatia este exact pe dos, cadrul fiind oferit de o organizatie cu nume bizar si statut incert, iar delegarea fiind facuta de catre autoritati. Poziţia celor trei institutii menţionate denotă în egală măsură ignoranţă şi rea voinţă. Este foarte posibil ca aceste trei instituţii să nu cunoască problema sau să nu înţeleagă noţiuni elementare precum ONU, reprezentantul tinerilor, democraţie, sau poziţie oficială vizavi de o problemă semnalată!” Antonio Ciocan

În speranţa că lucrurile se vor îndrepta


Vă mulţumim pentru sprijin!
Antonio Ciocan-Fontanine
Vice-Preşedinte Pro Youth
Tel: 0745 497 962

24 Iulie 2007

Comunicat de presă
Bucuresti, 17 Octombrie 2006    

    17 Octombrie este Ziua Internaţională a Eradicării sărăciei  proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1996. Acestei fenomen i s-a dedicat o zi specială în vederea sensibilizării autorităţilor guvernamentale şi neguvernamentale să lupte contra sărăciei.

Care este situaţia Actuală la nivel mondial?
o    Peste 2.8 Bilioane de persoane trăiesc cu sub 2 Dolari pe zi
o    Dintre aceştia 462 milioane sunt tineri (sub 24 de ani)

La Sumitul ONU din 2000, eradicarea sărăciei s-a prezentat ca primul obiectiv de dezvoltare al Mileniului până în 2015 (din cele 8 obiective – Millennium Development Goals)
Ce trebuie făcut?
    + alocarea de fonduri pentru educaţie
    + alocarea de fonduri suplimentare pentru sănătate
    + dezvoltarea de oportunităţi economice locale (rurale şi urbane)
    + dezvoltarea agriculturii
    + dezvoltarea unei economii funcţionale şi coerente la nivel mondial
    + dezvoltarea infrastructurii locale ce poate crea oportunităţi de noi dezvoltări economice locale
    + eradicarea corupţiei la nivelul guvernamental şi al administraţiei publice
    + stoparea fenomenului de “clientelă politică”
    + dezvoltarea unei bune colaborări între administraţia locală şi sectorul guvernamental
De ce a iniţiat Pro-Youth această campanie?
    + pentru conştientizarea tinerilor din România asupra fenomenului de  sărăcie la nivel mondial, în sensul de formări de valori orientate    către soluţii
    + pentru familiarizarea sectorului guvernamental cât şi neguvernamental asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (MDG)
    + pentru sensibilizarea autorităţilor guvernamentale asupra unor fenomene prezente în România precum: deconectarea de la căldură pe perioada de iarnă datorită lipsei banilor, abandonul şcolar, nivel de trai sub “strictul necesar”, lipsa unei locuinţe, lipsa unui tratament corespunzător în caz de boală, migrarea tinerilor din mediul rural


 

 România a fost reprezentată la cel de-al 17-lea Forum Internaţional al Tinerilor (The 17th Internaţional Youth Forum IYF 2006)

IYF a avut loc în Korea, Seul, în perioada 20-27 Iulie 2006. Forumul s-a bucurat  de participarea a 28 de ţări din Asia şi Europa.

Delegaţii României, Marian Rujoiu – Preşedintele Pro-Youth şi Bogdan Dobrică, vicepreşedintele Pro-Youth au reprezentat cu succes România la acest forum. Prin activităţile la care au participat delegaţii României au dovedit că provin dintr-o ţară cu un potenţial uman, în special intelectual, foarte crescut.

Tema forumului a fost: Acţiuni ale tinerilor pentru a atinge obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ONU) sub motto-ul O lume fără limite având următoarele puncte de discuţie:
-    MDG (Milenium Development Goals) promovează conştientizarea problemelor la nivel global
-    Acţiuni alte tinerilor pentru atingerea MDG
-    Solidaritate şi susţinerea globală în cadrul MDG,
având următoarele obiective:
-    Înţelegerea problemelor globale cu care se confruntă tinerii
-    Promovarea şi creşterea nivelului de conştientizare a MDG de către tineret
-    Dezvoltarea unor acţiuni concrete întreprinse de tineri pentru atingerea MDG

Intâlnirea  s-a finalizat prin semnarea Declaraţiei tinerilor de la Seul ce cuprinde punctele esenţiale ale discuţiilor pe marginea MDG dezbătute pe parcursul forumului.

Mulţumim pe această cale Ministerului Educaţiei şi Cercetării precum şi Universităţii din Bucureşti care au susţinut participarea României la acest forum internaţional.

30 Iulie 2006  

 17 August 2006    

Evenimentul World Youth Forum organizat cu ocazia zilei mondiale a tineretului ,  gazduit de Romania  in perioada 10-15 August 2006 s-a incheiat cu succes prin declaratia  World Youth Declaration http://www.youth-world.net  care stipuleaza initierea organizatiei Youth of the World.
    
Declaratia finala  a forumului va fi inaintata publicului larg, in special tinerilor si autoritatilor responsabile de tineret la data de 30 August 2006.
    Obiectivele principale ale organizatiei Youth of the World sunt:  

-    Dezvoltarea unei  platforme platforma on-line pentru o comunicare optima si constanta, pentru identificarea si contactarea posibililor parteneri pentru proiecte internationale de tineret.
-    Impartirea experientei, know-how-ului despre problemele specifice tinerilor: reprezentarea, relatiile cu autoritatile, proiecte, promovarea tinerilor si stimularea activitatilor antreprenoriale ale tinerilor.
-    Stimularea socializarii si a depasirii barierelor culturale pentru tinerii din diverse tari.
-    Un cadru in care tinerii sa aiba posibilitatea de a dezbate probleme si solutii  specifice tinerilor: rolul tinerilor, drepturile si obligatiile tinerilor in raport cu societatea.
-    Constientizarea tinerilor asupra rolului si potentialului lor.
-    Stimularea organizatiilor nationale si internationale sa dezvolte politici de tineret eficiente si orientate spre rezultate concrete.” (M. Rujoiu)

Actiunea s-a desfasurat pe parcursul a 5 zile, cuprinzand workshopuri, plenare, seminarii si studii de caz pe diferite probleme de tineret ale tarilor participante. Teme abordate: educatia, saracia, reprezentarea tinerilor, mecanisme de convingere a autoritatilor, participarea tinerilor la luarea deciziilor, drepturi si obligatii ale tinerilor, rolul tinerilor in consolidarea societatii civile, reducerea infractionalitatii si consumului de droguri, rolul tinerei generatii in rezolvarea conflictelor globale generate de lipsa de toleranta si de diferentele socio-culturale, implicarea activa in atingerea rezolutiilor propuse de Organizatia Natiunilor Unite prin programul Millennium Development Goals.


In urma acestui forum global, tinerii din Romania si-au asumat rolul de initiator si conducere interimara a Secretariatului General al unei organizatii non-guvernamentale care isi propune implementarea politicilor performante de tineret in contextul globalizarii.

Partenerii implicati in acest proiect sunt:  

Parteneri principali
    Autoritatea Nationala pentru Tineret,  (ANT)  
-    Agentia pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor (ANSIT)
-    Agentia pentru Sprijinirea Studentilor (ASS)
-    Uniunea Studentilor din Romania (USR)
-    Academia de Studii Economice (ASE)
-    Asociatia Finans (FINANS)

    Parteneri:
-    Consiliul Tinerilor din Romania (CTR)
-    Asociatia Studentilor din Universitatea Bucuresti (ASUB)
-    Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC)
-    Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti (CCSB)
-    Asociatia Studentilor din Stiinte Politice – Universitatea Bucuresti (ASSP - UB)
-    Extreme Training
-    Ameritrex Romania
-    Universitatea Tehnica de Constructii  (UTB)
-    Bursa Guvernul Romaniei
-    D Agency

Parteneri media:
o    Student FM
o    Sapte Seri
o    www.e-scoala.ro
World Youth Forum este o conferinta internationala a tinerilor, ce a reunit 96 de tineri, reprezentanti din 21 de tari din Asia si Europa. Acest eveniment  a fost organizat  de catre Asociatia Pro-Youth cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului iar temele abordate au fost  specifice politicilor de si pentru tineret.
Cu deosebita consideratie,


Presedinte Pro – Youth
Drd. Marian Rujoiu

Contact
tel: 0726 00 55 33
web: www.pro-youth.org
web: http://www.youth-world.net/

     

Puncte  slabe  ale Politicilor de Tineret din Romania si Recomandari


O “radiografie” a politicilor de tineret din Romania


Raportul de  de cercetare si evaluarea a politicilor de tineret  din Romania  (Romanian Youth Report) este un proiect  care a evaluat obiectiv ceea ce s-a facut sau nu  in ceea ce priveste implementarea politicilor de tineret in Romania, atat din perspectiva Guvernului cat si a implicarii tinerilor si a asociatiilor de tineret in vederea implementarii politicilor de tineret.
World Programme of Action for Youth to the Year 2000 and Beyond – rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în a 91-a întâlnire plenară, în anul 1995 va constituit punctul de referinta pentru intocmirea proiectului. Adunarea Generală, în această rezoluţie recunoaşte importanţa participării efective a tinerilor şi a organizaţiilor pentru tineret la nivel local, naţional, regional şi international în implementarea si evaluarea „Programului mondial de acţiune pentru tineret”
Menţionăm că am înaintat raportul nostru Naţiunilor Unite. Din răspunsul lor, venit în scurt timp vă citam: „WOW!!! This is really amazing, thank you very much for your contribution to the WPAY review,  …….”
S-a  decis, de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite să acorde la a 16-a sesiune, in anul  2005, două întâlniri pentru a evalua situaţia tinerilor şi realizarile făcute în implementarea Programului de acţiune la zece ani dupa adoptarea sa.
Pentru a respecta caracterul obiectiv al acestei cercetari a fost realizata atat o cercetare secundara, bazata pe informare documentara si studii de caz cat si metode directe, cum sunt observarea, interviuri in profunzime, focus grop-uri si o cercetare cantitativa, pe teren.

Acest raport  de cercetare si evaluarea politicilor de tineret din Romania,  este un proiect ce  a evaluat toate domeniile de interes pentru tineri, in ceea ce priveste politicile de tineret din Romania.
Varianta completă a studiului o puteţi găsi la adresa de web: http://www.pro-youth.ro În acest comunicat de presă ne vom rezuma la prezentarea punctelor slabe din domeniul politicilor de tineret, un scurt comentariu privind situatia din Romania, privind situaţia actuală precum şi recomandările noastre autorităţilor guvernamentale din Romania.

Puncte Slabe pe domeniile cercetate

EDUCATIE

1.    În ceea ce priveşte programele de dotare a instituţiilor de învăţământ, fonduri realocate au fost, în unele cazuri, ori insuficiente ori ineficient utilizate;
2.    Sistemul de manuale alternative nu este suficient pus la punct lăsând posibilitatea să apară neconcordanţe în ceea ce priveşte curriculumul şcolar;
3.    Bursele şi training-urile oferite prin intermediul diverselor programe guvernamentale ori non-guvernamentale sunt insuficiente;
4.    Canalele de comunicare cu beneficiarii privind programele educaţionale sunt deficitare;
5.    Asistenţa specializată oferită tinerilor este prea puţin răspândită şi slab promovată;
6.    Implicarea reală a tinerilor în procesul de învăţământ – în sensul influenţării evoluţiei acestuia – nu este semnificativă;
7.    Lipsa unui parteneriat public-privat între instituţiile şcolare şi mediul de afaceri
8.    Neconcordanţa între aria curriculară şi piaţa muncii;
9.    Programele de educaţie nonformală sunt slab dezvoltate şi foarte puţine ca număr;
10.    Lipsa unui profil al absolventului (nivelul de competenţă teoretică şi practică pe care ar trebui să-l ofere fiecare specializare in parte);
11.    Înţesarea programei cu acele obiecte de studiu, care chiar dacă şi-au luat o denumire modernă, în fond se predau tot vechile cunoştinţe pentru o bună „armonizare cu norma profesorului”;
12.    Abandonul şcolar din considerente economice.

PIATA MUNCII
13.    Lipsa unor politici distincte şi eficiente pentru susţinerea integrării pe piaţa muncii a tinerilor din mediul rural
14.    slabă armonizare a cerinţelor pieţei muncii cu standardele de formare academică şi şcolară
15.    preocupare scăzută pentru susţinerea integrării pe piaţa muncii a tinerilor cu studii medii sau submedii
16.    Rezultate încă modeste a anumitor măsuri de stimulare a angajării tinerilor(de exemplu, slaba accesare a fondurilor de subvenţionare a salariului pe un an a tinerilor absolvenţi de către angajatori)
17.    Lipsa unor măsuri distincte pentru susţinerea dezvoltării în România a carierei tinerilor cu merite şcolare deosebite(olimpici, şefi de promoţie, etc)

SANATATE

18.    slaba calitate a serviciilor medicale
19.    numărul mic de srvicii sanitare oferite tinerilor
20.    numărul mare de îmbolnăviri cu transmitere sexuală în rândul tinerilor
21.    rata crescută a avorturilor în rândul tinerelor
22.    rata scăzută de utilizare a contraceptivelor moderne
23.    boli care au o rată crescută în randul tinerilor (SIDA, TBC, BTS, etc)
24.    carenţe de organizare în sistemul ambulatoriu
25.    monitorizare insuficienţă şi deficitară a sănătăţii copiilor
26.    numărul mari de boli digestive şi cele respiratorii (datorită condiţiilor de viaţă necorespunzătoare şi a lipsei de iginenă)

CONSUMUL DE DROGURI

27.    Fondurile insuficiente pentru derularea programelor destinate preventiei abuzului de droguri;
28.    Dificultatea aplicarii principiilor activitatii de preventie a abuzului de droguri;
29.    Imposibilitatea controlarii fenomenului consumului de droguri si a raspandirii retelei de distributie;
30.    Metode de violenta si abandon din partea parintilor.
31.    Lipsa unor instrumente de lucru specializate( rapoarte, studii) care sa fie prezentate la scara larga;

SĂRĂCIA


32.    Lipsa mijloacelor de comunicare – tinerii din rural nu cunosc programele care le sunt adresate.
33.    Tinerii nu isi pot achizitiona o locuinta, iar daca in mediul urban exista programe de creditare, tinerii din rural nu le pot accesa datorita veniturilor mici;
34.    Tinerii din rural nu-si pot deschide asociatii agricole pentru ca nu au pamant in proprietate, acesta apartinand parintilor ;
35.    Tinerii cu studii superioare nu se intorc in rural, neavand unde sa profeseze conform pregatirii ;
36.    Cei mai multi dintre tinerii din rural vad locuirea la sat ca silita de imprejurari ;

Delingventa Juvenila

37.    Neconcordanţa între legislaţia şi practicile naţionale, referitoare la copii aflaţi în dificultate, şi normele impuse de tratatele internaţionale pe care România le-a ratificat
38.    Absenţa profesionalismului resurselor umane din sistem şi  a posibilităţilor de specializare a acestora
39.    Existenţa redusă a organizaţiilor non-guvernamentale în mediul rural, care să sprijine implementarea programelor guvernamentale
40.    Implicarea redusă a tinerilor în elaborarea şi implementarea politicilor publice pentru tineret
41.    Existenţa unei balanţe deficitare între fondurile cheltuite şi calitatea serviciilor oferite tinerilor aflaţi în dificultate

TIMP LIBER:

42.    Principalele puncte slabe din punct de vedere al organizării timpului liber în rândul tinerilor sunt:
43.    lipsa unor activitaţi extraşcolare atractive, marea majoritate a acestor activităţi sunt impuse sau există o variatate reduă de alegere (de cele mai multe ori nu există canalele de comunicare pentru ca tinerii să afle)
44.    interes exagerat pentru mass-media de consum - prea mult timp în faţa televizorului în detrimental activităţilor de informare sau de implicare în diferite activităţi de voluntariat
45.    lipsa unor spaţii - infrastructura pentru activitati de loisir specifice tinerilor cum ar fi sali da sport, cluburi sau laboratoare având ca destinaţie activităţi extraşcolare slab dotate cu echipamente
46.    dotarea deficitară a bazelor sportive şi neadaptarea acestora pentru o diversitate mare de discipline sportive
47.    lipsa mijloacelor de transport permanente catre zonele de agrement
48.    insuficienţa iniţiativelor din partea tinerilor

PROBLEME DE GEN:

49.    Inexistenţa unor programe de educare a copiilor, încă din şcoala primară, asupra drepturilor femeilor şi a principiului egalităţii de şanse
50.    Absenţa programelor de conştientizare a problemelor de gen în mediul rural şi în zonele defavorizate
51.    Inexistenţa unor măsuri fiscale menite să susţină femeile singure care au în întreţinere copii minori
52.    Lipsa susţinerii guvernamentale a organizaţiilor care militează pentru drepturile femeilor şi necooperarea în acest domeniu în vedrea realizării de cercetări, analize şi statistici
53.    Ineficacitatea instituţiilor de a monitoriza fenomenele discriminatorii la adresa femeilor, existente în mass media şi nu numai
54.    Situaţia României, de ţară de origine şi de tranzit în ceea ce priveşte prostituţia şi traficul de femei
55.    Indiferenţa pe care societatea civilă şi chiar femeile o acordă fenomenului de hărţuire sexuală, în condiţiile unei legislaţii care pedepseşte aceste acţiuni
56.    Inexistenţa unor programe de educare, destinate tinerelor femei cu scopul prevenirii unor situaţii de gen, majoritatea programelor fiind destinate persoanelor care s-au confruntat cel puţin o dată cu situaţii discriminatorii

Implicarea tinerilor:

57.    capacitate scăzută a sferei ONG de gestiune a problematicii din domeniu
58.    participarea civică şi politică redusă a tinerilor
59.    scăderea încrederii în instituţiile statului
60.    percepţie negativă asupra clasei politice
61.    satisfacţie redusă faţă de viaţa politică-trend descendent

MEDIUL
62.    Lipsa studiului materiei ‘ecologia’ sau ‘Protectia mediului’. Elevii studiaza doar elemente ale acestor discipline.
63.    Lipsa unei politici educationale ferme in domeniul protectiei mediului
64.    Inexistenta unor fonduri guvernamentale destinate special finantarii proiectelor de mediu pentru tineri.
65.    Numarul mic de proiecte guvernamentale destinate implicarii tinerilor in actiuni de protejare a mediului.


TEHNOLOGIA INGORMAŢIILOR:
66.    Accentuarea culturii de masa: inlocuirea culturii traditionale (teatru, muzee, spectacole).
67.    Ne-uniformizarea accesului la internet (nu toate persoanele pot avea acces la internet, acest lucru observandu-se in principal in mediul rural)
68.    Infrastructura tehnologica precara
69.    Lipsa de cadre didactice cu pregatire in domeniu
70.    Posibilitati locale reduse de dotare a scolilor cu calculatoare
71.    Accesul limitat sau interzis la internet a elevilor din scolile ce sunt conenectate deja la reteaua globala.
72.    Existenta unor preturi ridicate in domeniul TIC in raport cu puterea de cumparare a romanilor. (cu toate ca ele s-au redus in ultimul timp)
73.    Inexistenta unor obiective clare pentru stoparea “brain-drain”-ului si atragerea tinerilor informaticieni romani pe piata romaneasca.

Scurt comentariu  a politicilor de tineret din România având ca bază Declaraţia de la Lisabona privind politicile şi programele tineretului, adoptată la Conferinţa Internaţională a Miniştrilor responsabili de Tineret, care a avut loc la Lisabona în data de 8 până în 12 august 1998.

          În termenii unei politici naţionale a tineretului, participanţii s-au angajat la următoarele:

1.    Să se asigure de faptul că formulării, aplicării şi îndeplinirii proceselor le sunt acordate angajamente de la cel mai înalt nivel politic şi într-un mod corespunzător, incluzând şi asigurarea unor resurse corespunzătoare.
[În România în momentul de faţă nu sunt angajemente poltice înalte privind implemenarea unei politici de tineret şi nici nu sunt alocate resurse suficiente]

2.    Să dezvolte politici naţionale ale tineretului şi programe operaţionale, la cote corespunzătoare, pentru aplicarea Programului Internaţional de Acţiune pentru Tineret spre Anul 2000 şi mai departe, luând în considerare priorităţile naţionale, realităţile şi limitările care se nasc din diferite contexte socio-economice şi culturale.
[In nici un document official din Romania nu este menţionat Programul International de  acţiune pentru tineret spre anul 2000 şi mai departe , implicit nici prevederile acestuia]


3.    Să stabilească politicile şi programele necesare până în anul 2000 pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al tinerilor şi pentru a permite aplicarea eficientă a politicilor naţionale ale tineretului, a unei dezvoltări între sectoare, a prevederilor, a înţelegerii între oameni, în programul de acţiune.
[Nivelul de trai al tinerilor este foarte scăzut iar măsurile care s-au luat sunt prea puţin cunoscute iar majoritatea dintre ele nu au fost implementate eficient]


4.    Să treacă în revistă situaţia tineretului şi nevoile lor şi să integreze evaluările proprii ale fiecărui tânăr în parte despre priorităţi, de-a lungul implicării tineretului într-un proces de sfătuire, şi să se asigure de faptul că tinerii, femei şi bărbaţi, contribuie în mod activ la formularea, aplicarea şi evaluarea politicilor locale şi naţionale, a programelor şi a planurilor de acţiune.
[În domeniul tineretului autorităţile au făcut doar două studii privind nevoile lor, însă acesta este realizat doar prin metoda sondajului, (metoda folosită: aleatoriu) deci, o metodă doar cantitativă care nu este suficientă pentru a stabili cu exactitate nevoile tinerilor. Referitor la participarea tinerilor în formularea şi implementarea politicilor, aceasta s-a făcut doar uneori, însă şi atunci iniţiativa a venit din partea organizaţiilor studenţeşti pe fonduri conflictuale]

5.    Dezvoltarea capacităţii de auto-realizare prin încurajarea coaliţiilor oficiale şi neoficiale şi a reţelelor pentru tineret.
[Nu au fost încurajate coaliţiile naţionalea reţelelor pentru tineret. Anul trecut a fost creată o retea de centre de tineret însă aceste nu şi-au dovedit eficienta. Coaliţii neguvernamentale de tineret nu sau realizat până în moemntul de faţă dovadă că nici până în momentul de faţă nu s-a acordat o formă legală Consiliului Naţional  al Tinerilor din România. Acest consiliu, drept singura coaliţie neoficială din România nu şi-a arătat deschiderea către tineri, dovadă că nu este cunoscută absolut deloc în rândul tinerilor şi nici nu a sprijinit tinerii prin acţini sau programe pentru tineret]


6.    Întărirea relaţiilor de parteneriat dintre toate persoanele / instituţiile interesate, în special a reţelelor pentru tineret, a instituţiilor şi organizaţiilor non-guvernamentale şi a altor organizaţii non-guvernamentale care să cuprindă tinere femei, dintre copii în special fete, şi bărbaţi tineri, familiile lor, guverne, agenţii internaţionale, instituţii educaţionale, societatea civilă, sectorul afacerilor şi mass-media pentru a crea sinergii pentru o adresare mai bună a potenţialului tineretului şi a problemelor lor atât la nivel naţional cât şi local.
[Comunicarea intersectorială, din păcate, cel puţin pe zona tineretului nu există în România, iar parteneriatele între sectorul guvernamental şi neguvernamental precum şi între neguvernamental-neguvernamental nu a primit un support consistent din partea guvernului, el dezvoltându-se în principal la iniţiativa sectorului neguvernamental]

7.    Să introducă instrumente de măsurat a ţelurilor şi indicatori care să permită existenţa unei baze comune pentru evaluarea la nivel naţional a aplicării politicilor menţionate mai sus.
[Actualmente în România nu există intrumente de măsurat eficienţa politicilor de tineret naţionale şi nici indicatori care  să servească acestei măsurători]

8.    Să sprijine schimbul bilateral, subregional, regional şi internaţional a celor mai bune practici la nivel naţional în procesul de formulare, aplicare şi evaluare a politicii tineretului, şi să asigure instrumente corespunzătoare dezvoltării şi asistenţei tehnice prin crearea reţelelor.
[Acest punct nici măcar nu intră în discuţie întrucât nu a existat un proces de formulare a politicii de tineret naţionale]

9.    Să asigure un loc important politicii naţionale a tineretului şi dezvoltării internaţionale, programelor şi planurilor.
[Acest loc important oferit politicilor naţionale, există foarte ambiguu menţionat în discursuri, schimbări semnificative având loc doar în sectorul educaţiei formale. Planul naţional de acţiune pentru tineret, suferă din păcate de foarte multe generalităţi, el nu este asumat de sectoarele aferente drept urmare că efectele lui nu a produs schimbări pozitive pe segmental de tineret. ]

Recomandări şi direcţii generale de politici pentru tinerii din România

•    Asumarea explicită, ca obiectiv naţional central, a politicilor de tineret în România
•    O popularizare mai amplă prin îmbunătăţirea modalităţilor şi strategiilor de comunicare a programelor sociale pentru tinerilor de către instituţiile publice care le iniţiază
•    Stimularea parteneriatului dintre autorităţile publice centrale şi reprezentanţii comunităţilor locale în implementarea programelor şi măsurilor sociale destinate tinerilor(autorităţi publice locale, şcoli, etc);
•    Externalizarea(parţial sau total) a gestionării implementării unor anumite aspecte ale programelor de tineret de către organizaţiile nonguvernamentale
•    Acordarea unei atenţii sporite sugestiilor venite din partea beneficiarilor principali în elaborarea politicilor de tineret prin elaborarea şi desfăşurarea unor studii sistematice
•    Este dezirabil ca reforma sistemului de învăţământ din România să vizeze adecvarea standardelor de calitate la cerineţele pieţei muncii, mai ales la cea din zona privată, aflată în expansiune
•    Integrarea campaniilor comunicaţionale ca parte a politicilor de tineret pentru implementarea cu succes a acestora şi evitarea cazurilor de potenţiali beneficiari autoexcluşi datorită unor mecanisme psihosociale(stigmatizarea, lipsa de informaţie relevantă, etc)
•    Creşterea în amploare a politicilor active de integrare pe piaţa muncii a tinerilor
•    Implicarea organizaţiilor societăţii civile şi a comunităţii locale în implementarea programelor şi măsurilor de stimulare a integrării pe piaţa muncii a tinerilor
•    Popularizarea măsurilor şi programelor de integrare pe piaţa muncii a tinerilor prin campanii de comunicare adecvată(mulţii tineri cunosc vag oportunităţile oferite de aceste programe, şi în consecinţă le accesează minimal)
•    Susţinerea reformei sistemului educaţional pentru adecvarea într-un grad mai ridicat a acestuia la cerinţele noi ale pieţei muncii caracterizat de preponderenţa sectorului privat în furnizarea de locuri de muncă
•    Furnizarea de oportunităţi de dezvoltare a carierei atractive în România pentru tinerii cu merite şcolare deosebite


        Marian RUJOIU
        Pro-Youth President

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) sunt un set de opt obiective ce trebuie atinse pana in anul 2015 pentru a raspunde principalelor probleme de dezvoltare ale lumii. ODM-urile sunt extrase din actiunile prevazute in Declaratia Mileniului, declaratie adoptata de 189 de natiuni in cadrul Summit-ului Mileniului din Septembrie 2000. Cele 8 ODM-uri se impart in 18 tinte cuantificabile care sunt masurabile prin intermediul a 48 de indicatori.

Obiectivul 1 Reducerea saraciei si foametei severe
Tinta 1: Reducerea la jumatate a procentului populaţiei care trăieşte cu mai putin de un dolar pe zi
Tinta 2: Reducerea la jumatate a procentului populaţiei care sufera de foamete

Obiectivul 2 Asigurarea educatiei primare pentru toti locuitorii  
Tinta 3: Asigurarea pentru toti copii a unui nivel minim de educatie primara

Obiectivul 3 Promovarea egalitatii intre sexe si imputernicirea femeilor
Tinta 4: Eliminarea discriminarilor de gen in invatamantul primar si secundar pana in 2005 si la toate nivelurile pana in 2015

Obiectivul 4 Reducerea mortalitatii infantile
Tinta 5: Reducerea cu doua treimi a ratei mortalitatii copiilor sub 5 ani

Obiectivul 5 Imbunatatirea sanatatii materne
Tinta 6: Reducerea cu trei patrimi a ratei mortalitatii maternale

Obiectivul 6 Combaterea HIV/SIDA, a malariei si a altor boli
Tinta 7: Oprirea si reveresarea procesului de raspandire a HIV/SIDA
Tinta 8: Oprirea si reversarea procesului de raspandire a malariei si a altor boli

Obiectivul 7 Asigurarea durabilitatii ecologice
Tinta 9: Integrarea principiilor dezvoltarii sustenabile in politicile si programele tarilor; reversarea procesului de pieredere a resurselor de mediu.
Tinta 10: Reducerea la jumatate a procentului din populatia globului care nu are acces la surse sigure de apa potabila
Tinta 11: Atingerea unui nivel semnificativ de imbunatatire in vietile a cel putin 100 de milioane de persoane care locuiesc in ghetouri pana in 2020.

Obiectivul 8 Asigurarea unui parteneriat global pentru dezvoltare
Tinta 12: Dezvoltarea unui sistem financiar si comercial deschis, bazat pe reguli, previzibil si non-discriminator.
Tinta 13: Abordarea nevoilor specifice ale tarilor mai putin dezvoltate.
Tinta 14: Abordarea nevoilor deosebite ale statelor incercuite sau insulare in curs de dezvoltare
Tinta 15: Solutionarea comprehensiva a problemei datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare prin masuri nationale si internationale, cu scopul de a face datoriile sustenabile pe termen lung.
Tinta 16: In cooperare cu tarile in curs de dezvoltare, conceperea si implementarea unor strategii de asigurare a unor locuri de munca decente si productive pentru tineri.
Tinta 17: In cooperare cu companiile farmaceutice, asigurarea accesului la medicamente esenţiale la preturi rezonabile pentru populatia din tarile in curs de dezvoltare.
Tinta 18: In cooperare cu sectorul privat, asigurarea accesului la noile tehnologii, indeosebi cele din domeniul informatic si al comunicatiilor.

Pentru Romania, Organizatia Natiunilor Unite si Guvernul Romaniei, au stabilit un set de obiective si tinte usor diferite, care sa răspundă cat mai exact contextului specific naţional si situatiei socio-economice a tarii. Le redam in cele ce urmează:

Obiectivul 1: Reducerea sărăciei severe
Obiectivul 2: Creşterea ratei de absolvire în învăţământul obligatoriu
Obiectivul 3: Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor
Obiectivul 4: Reducerea mortalităţii infantile
Obiectivul 5: Îmbunătăţirea sănătăţii materne
Obiectivul 6: Combaterea HIV/SIDA şi a tuberculozei
Obiectivul 7: Asigurarea durabilităţii mediului
Obiectivul 8: Dezvoltarea comunicaţiilor şi a societăţii informaţionale

Ţinta 1: Înjumătăţirea, între 2002 şi 2009, a ratei sărăciei severe
Ţinta 2: Înjumătăţirea deficitului de consum al populaţiei sărace sever până în 2009, în comparaţie cu 2002, şi reducerea polarizării sociale
Ţinta 3: Creşterea gradului de ocupare a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani
Ţinta 4: Susţinerea producătorilor şi procesatorilor agricoli
Ţinta 5: Reducerea semnificativă a incidenţei taliei mici pentru vârstă la copii, între 2001 şi 2015, mai ales în mediul rural
Ţinta 6: Asigurarea ca, până în 2012, copiii din mediul rural să finalizeze ciclul complet de învăţământ primar şi gimnazial, în proporţie de cel puţin 95%
Ţinta 7: Creşterea ratei alfabetizării populaţiei rome
Ţinta 8: Creşterea gradului de ocupare a populaţiei de sex feminin
Ţinta 9: Înjumătăţirea, între 2002 şi 2015, a ratei mortalităţii copiilor cu vârsta între 1 şi 4 ani
Ţinta 10: Reducerea cu 40%, între 2002 şi 2015, a mortalităţii infantile
Ţinta 11: Eliminarea rujeolei până în 2007
Ţinta 12: Reducerea la jumătate, între anii 2001 si 2009, a ratei mortalităţii materne
Ţinta 13: Menţinerea incidenţei HIV/SIDA în 2007 la nivelul celei din 2002
Ţinta 14: Stoparea creşterii, în 2005, şi începutul regresiei incidenţei tuberculozei
Ţinta 15: Asigurarea accesului la medicamente esenţiale, la preţuri accesibile
Ţinta 16: Creşterea gradului de împădurire, de la 27% la 35% din suprafaţa ţării, până în 2040
Ţinta 17: Creşterea proporţiei ariilor protejate, de la 2,56% din suprafaţă în 1990, la 10% în anul 2015
Ţinta 18: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Ţinta 19: Dublarea, până în anul 2015, a procentului persoanelor care au acces la apă potabilă
Ţinta 20: Dublarea numărului de abonaţi la telefonia fixă între 2001 şi 2015
Ţinta 21: Creşterea numărului de calculatoare cu o rată de cel puţin 20% anual

Cu ocazia Zilei Europene a Tinerilor, Pro-Youth în parteneriat cu Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor a lansat concurs de eseuri, pe teme specifice tinerilor.

Teme:

1. Cum vad eu România peste 10 ani (72 eseuri primite)
2. De ce merita sa trăieşti in România? (82 Eseuri primite )
3. De ce sunt tinerii resursa cea mai de preţ a unei tari? (64 Eseuri primite)

Premiul oferit câştigătorilor: Trei tabare gratuite ( 7 zile) la mare sau la munte in perioada vacantei de vara pentru eseul câştigător pe fiecare din teme.

Presedinte
Marian Rujoiu, PhD.
rujoiu@gmail.com

Vicepresedinte
Antonio Ciocan-Fontanine
antoniociocan@gmail.com

Secretar General
Bogdan Dobrica
bdobrica@gmail.com

Raportul de cercetare si evaluarea a politicilor de tineret din România (Romanian Youth Report) este un proiect care a evaluat obiectiv ceea ce s-a făcut sau nu în ceea ce priveşte implementarea politicilor de tineret în România, atât din perspectiva Guvernului cat si a implicării tinerilor şi a asociaţiilor de tineret în vederea implementării politicilor de tineret.

Menţionăm că am înaintat raportul nostru Naţiunilor Unite. Din răspunsul lor, venit în scurt timp vă citam:

"WOW!!! This is really amazing, thank you very much for your contribution to the WPAY review, ……."

Pentru a respecta caracterul obiectiv al acestei cercetări a fost realizata atât o cercetare secundară, bazată pe informare documentara şi studii de caz cat şi metode directe, cum sunt observarea, interviuri in profunzime, focus grop-uri şi o cercetare cantitativa, pe teren.

Acest raport de cercetare şi evaluarea politicilor de tineret din România, este un proiect ce a evaluat toate domeniile de interes pentru tineri, în ceea ce priveşte politicile de tineret din România.

Varianta completă a studiului o puteţi găsi pe siteul ONU la adresa: http://www.un.org/esa/socdev/unyin/youthspeak.htm (EN).